Nu uita ca esti român!

TITLUL LUCRARII: „Nu uita că eşti român!”

MOTO: Nu uita că eşti român!

Că rădăcina ta de veacuri

Stă înfiptă în ogor

Şi nu o poate smulge-un vifor trecător

NUMELE ŞI PRENUMELE AUTORULUI: Goilean Marioara-Elena

ADRESA: Loc. Vălani de Pomezeu

Com. Pomezeu

Jud. Bihor

TELEFON: 0744533187

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala cu clasele I-VIII Pomezeu

Structura Şcoala cu clasele I-IV Vălani de Pomezeu

PROIECT DE ACTIVITATE EDUCATIVĂ

ÎNVĂŢĂTOR:

TITLUL ACTIVITAŢII: „ NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN!”

CLASA: A IV-A

TIPUL ACTIVITĂŢII: INTERDISCIPLINARĂ

SCOPUL ACTIVITĂŢII:

  • Cunoaşterea şi respectarea valorilor fundamentale ale istoriei şi culturii naţionale;
  • Exprimarea prin comportament a spiritului patriotic, a mândriei identităţii naţionale.

OBIECTIVELE ACŢIUNII:

1. OBIECTIVE DOCUMENTARE:

  • Să înţeleagă semnificaţia zilei de 1 DECEMBRIE;
  • Să înţeleagă că MAREA UNIRE de la 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sensibilă a istoriei românilor.

2. OBIECTIVE EDUCATIVE:

  • Să exprime cu demnitate mândria de a fi român prin activitaţile propuse;
  • Să arate disponibilitate în activităţile propuse care să-i facă sensibili, cooperanţi, creativi, entuziaşti şi mai responsabili.

3. OBIECTIVE DIDACTICE:

  • Să lectureze texte literare cu conţinut istoric;
  • Să memoreze diverse poezii pe teme laice;
  • Să viziteze Biblioteca şcolară în vederea împrumutării unor cărţi;
  • Să confecţioneze steguleţe, ecusoane, invitaţii;
  • Să realizeze în grup un portofoliu la istorie „ UNIREA- NAŢIUNEA A FĂCUT-O!” precum şi un album la geografie „ CE FRUMOASĂ-I ŢARA MEA!”;
  • Să interpreteze poeziile şi cântecele învăţate ;
  • Să evoce evenimentul prin pictură, desen, grafică.

DESCRIEREA ACŢIUNII:

Educaţia patriotică a tinerei generaţii este o latură importantă a educaţiei mai ales în zilele noastre, când valorile morale sunt adeseori încălcate în societate.

Având clasa a IV-a şi lucrând pentru prima dată de mai bine de douăzeci de ani cu o clasă de sine stătătoare, am considerat că este necesar şi binevenit să organizez activităţi cu încărcătură patriotică în care să promovez tot ceea ce este autentic românesc şi valoros.

Doresc ca elevii clasei mele , precum şi cei care ne sunt parteneri şi colaboratori să simtă din plin bucuria de a fi român, mai ales cu prilejul ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI, 1 DECEMBRIE.

Împreună cu colegele mele învăţătore încercăm să sădim în mintea şi în sufletele elevilor noştri ideea că trăiesc ca nişte mlădişe româneşti în copacul „ bătrânei Europe”, iar lor le revine datoria să nu uite că sunt români.

Acţiunile pe care le-am desfăşurat în cadrul proiectului educaţional au parcurs mai multe ETAPE:

1. Informarea părinţilor

2. Vizitarea Biblitecii şcolare

3. Întâlnire cu un veteran de război şi cu profesorul de istorie din cadrul comunei

4. Realizarea unor activitaţi de predare integrată la clasă

5. Pregătirea şi susţinerea unei serbări şcolare

ACTIVITĂŢI:

  • „ SĂ NE CUNOAŞTEM ISTORIA NEAMULUI”
  • „ MAREA UNIRE”
  • „ALBA IULIA- ORAŞUL UNIRII”
  • „ SUNTEM HARNICI ROMÂNAŞI”
  • „ NOI SUNTEM ROMÂNI!”
  • „ ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE”
  • „ NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN!”

LOC DE DESFĂŞURARE: sala de clasă, Biblioteca şcolară, Căminul cultural

PARTICIPANŢI: – elevii clasei a IV-a,

- elevii şcolii noastre,

- părinţi,

- cadre didactice,

- comunitatea locală,

RESURSE:

RESURSE FINANCIARE: sponsorizări 70%

Părinţi 30%

RESURSE MATERIALE:

§ Cărţi de la bibliotecă cu conţinut istoric;

„ Povestiri istorice”- D. Almaş

„ Trăiască România!”- P. D. Popescu

„ Legende istorice”- D. Bolintineanu

§ CD-uri cu aspecte din ţară şi cu evocarea evenimentelor premergătoare MARII UNIRI

§ Cântece şi poezii patriotice;

§ Dosare, portofolii, hârtie xerox albă şi color;

§ Hârtie creponată, panglică tricolora, baloane;

§ Imagini reprezentative pentru ţară;

§ Markere, creioane colorate, planşe, carton colorat,

§ Drapele tricolore, ecusoane, pliante,

§ Polistiren expandat,

§ Lipici, foarfece, acuarele

§ CD cu aspecte din proiect

RESURSE UMANE: – elevii şcolii,

- cadrele didactice,

- profesorul de istorie,

- bibliotecarul şcolii,

- veteranul de război,

- părinţii,

- reprezentanţi ai comunităţii locale.

RESPONSABIL DE PROIECT:

COORDONATOR: învăţătorul clasei a IV-a

COLABORATORI: Învăţători,

Profesorul de istorie,

Bibliotecarul şcolii,

REZULTATE AŞTEPTATE:

  • POTOFOLIU cuprinzând activităţile desfăşurate;
  • CD cu aspecte din proiect;
  • SERBARE ŞCOLARĂ,
  • ARTICOL în revista de specialitate.

SCENARIU DIDACTIC

ETAPELEACTIVITĂŢII ACTIVITATEAINVAŢĂTORULUI ACTIVITATEAELEVULUI ACTIVITATEABIBLIOTECARULUI LOCUL DE DESFĂŞURARE OBS.
„Să ne cunoaştem istoria neamului” Informarea elevilor cu privire la activitaţile ce urmează să le desfăşoare;Prezentarea unor CD-uri ;Citirea unor texte literare cu conţinut istoric; Vizitarea Bibliotecii şcolare comunale;Lecturarea unor povestiri cu conţinut istoric;Memorarea unor poezii; Prezentarea unor cărţi, scriitori români;Intocmirea unor fişe; Sala de clasaBiblioteca şcolară
„ MAREA UNIRE” Întâlnire cu un veteran de război;Realizarea unei lecţii de istorie împreună cu profesorul de specialitate; Participarea cu interes la activitati;Realizarea unui portofoliu „Unirea ,naţiunea a făcut-o!”Întocmirea unui album cu imagini din ţara noastră. Sala de clasă
„ SUNTEM HARNICI ROMÂNAŞI!” Educaţie tehnologică: steguleţe, ecusoane, invitaţii.Istorie+ educaţie civica:Macheta: „ Hai să-ntindem hora mare!”

„ Alba Iulia- Oraşul Unirii”

Decupează şi ansamblează culorile drapelului;Confecţionează: steguleţe, ecusoane, invitaţii;Organizarea unei expoziţii cu lucrările finite; Sala de clasă,Holul scolii,
„ NOI SUNTEM ROMÂNI!” Evocarea evenimentelor prin pictură, desen, grafică;Pregătirea unei serbări şcolare Realizarea unei expoziţii cu compoziţiile plastice;Concurs: „ cel mai talentat” Sala de clasă,Holul şcolii,
„ NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN!” SERBARE ŞCOLARĂPrezentarea power point a activităţilor desfăşurate; Interpretarea poeziilor şi cântecelor învăţate;Participarea cu entuziasm la activitate Prezentarea power point Căminul cultural,Biblioteca şcolii,

ALBA IULIA, ORAŞUL GLORIEI ŞI JERTFEI ROMÂNEŞTI

Alba Iulia, cunoscută în trecut şi sub numele de Bălgrad sau Apullum, este reşedinţa judeţului Alba. Alba Iulia, oraş cu mare rezonanţă în istoria poporului român, îşi datorează importanţa sa istorică, în mare masură, poziţiei geografice, fiind punctul natural de trecere şi răscruce de drumuri care l-au legat organic de zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale preţioase, sare şi podgorii renumite. Arterele de circulaţie din Transilvania prin care se comunica cu importante centre economice se întâlneau aici, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică, urbanistică şi economică. Aici au avut loc evenimente majore din istoria neamului şi Alba Iulia se mândreşte cu faptul că este considerată “capitala spirituală” a României. Oraş învăluit în nimbul legendar al unor mari evenimente istorice petrecute între bătrânele-i ziduri, Alba Iulia s-a întipărit adânc în mintea şi inima poporului român şi va ramâne, în inimile românilor ca fiind capitala de suflet a României deoarece aici, în 1918, a avut loc minunea unirii fizice şi spirituale. Aici, acum 90 de ani, sute de mii de români au învins teama şi ura unui imperiu multinaţional şi s-au adunat într-un singur suflet, la Alba Iulia pentru a săvârşi unirea.

Evenimente politice, sociale şi culturale, momente de mare importanţă din viaţa poporului nostru, au loc la Alba Iulia. Cel mai memorabil eveniment se petrece la sfârşitul sec. al XVI – lea: intrarea triumfală în oraş a lui Mihai Viteazul (1593 – 1601) împreună cu oastea sa, la 1 noiembrie 1599, trei zile după biruinţa de la Şelimbăr. Alba Iulia avea să devină, astfel, după cucerirea Moldovei, prima capitală a celor trei ţări unite sub sceptrul marelui voievod. Acţiunea lui constituia prima încercare de unificare politică a ţărilor române. Din Alba Iulia, Mihai Viteazul a condus cele 3 ţări româneşti, prin măsuri menite să-i consolideze domnia; aici se intitulează ” voievod si domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei “. Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 ziua naţională a României.

Alba Iulia faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Naţional Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, pentru două principii: la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Şelimbăr, îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Ea a fost Capitala strălucitului domn în timpul scurt cât el reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. La 1784, pe acelaşi platou al Cetăţii, marii mucenici ai neamului, Horia şi Cloşca, sufereau supliciul frângerii pe roată, pentru că avuseră curajul să ceară o viaţă mai bună pentru neamul lor. Amândouă aceste date istorice erau adânc săpate în inimile românilor. Erau două etape importante în drumul greu spre mântuire. Aici era locul unde trebuia să se adune norodul la Marea Unire. Duhurile marilor înaintaşi şi mucenici ai libertăţii şi unirii românilor vor lumina gândurile celor strânşi aici şi-i vor face vrednici de înalta lor chemare. Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. Cetatea marii unirii avea să ramână astfel pentru vecie în conştiinţa poporului român ca emblema a libertăţii şi încoronarea jertfelor de-a lungul secolelor pentru împlinirea ţelului sfânt de unire.

Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul, iniţial în număr de şase.

În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea şi prigoana comunismului, reprezentând monarhia românească în acea perioadă, Regele Ferdinand şi Regina Maria, capetele încoronate în anul 1922 în aceasta catedrală. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziţionare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată şi poziţionată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton. Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reântregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea Cloşca şi Crişan,etc.

Dacă există un oraş destinat gloriei şi jertfei româneşti, acesta este ALBA IULIA. Dacă există dor podidit cu lacrimi, bătucit de paşii unui neam întreg, refăcut de respiraţia mulţimii ca Poartă a Statorniciei virtuţiilor româneşti – acest “Dor” se cheamă ALBA IULIA, devenită întâia Casă a Unirii Românilor de pretutindeni. Dacă există un oraş sfânt în inima ţării, care i-a întregit deopotrivă numele şi renumele, respiraţia şi pulsul, prin acel neuitat 1 Decembrie 1918, acesta este Alba Iulia. Dacă cineva doreşte să vadă adevărata culoare a sângelui românesc, adevărata ţesătură din doină, veghe şi supliciu a tricolorului românesc, flacăra ce ne întoarce mereu sub glie, anotimp al ţării de rod, să vină în Sala Unirii să sărute freamătul voievodal, dumnezeiesc, al mulţimii de la 1 Decembrie 1918.

Bibliografie:

1. “Adunarea Nationala de la Alba Iulia 1 decembrie 1918″ – I .Gheorghiu-Nuţu, Constantin, Bucuresti, Ed. Politica, 1968

2. “Alba Iulia” – Gheorghe Anghel, 1987, ed.

Realizator: Dohan Valentina Ioana, Clasa a XII-a D , Colegiul Naţional «TITU MAIORESCU» Aiud

Coordonator: Prof. Ioana Epure, Colegiul Naţional «TITU MAIORESCU» Aiud

CURIER ANIVERSAR. ALBA IULIA – ORAŞUL UNIRII

PROIECT – EDUCATIV

CURIER ANIVERSAR. ALBA IULIA – ORAŞUL UNIRII

24 – 28 NOIEMBRIE 2008

COORDONATOR: Prof. Teodora DANCILĂ

COLABORATORI: Documentarist Nicoleta BUTUZA,Consilier Relaţii Publice Daniela FILIMON, Tehnoredactor Aurora ITU

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, în Colegiul Militar Liceal ,,Mihai Viteazul” se vor desfăşura o serie de activităţi menite să evidenţieze importanţa oraşului Alba Iulia în istoria neamului românesc. Printre acestea se numără şi proiectul intitulat Curier aniversar. Alba Iulia – Oraşul Unirii.

SCOPUL PROIECTULUI: – Promovarea evenimentelor legate de desăvârşirea unităţii naţionale prin

intermediul bibliotecii şcolare

OBIECTIVE: – Promovarea bibliotecii şcolare ca mijloc de educare ;

- Reafirmarea importanţei istorice a evenimentelor petrecute la 1 decembrie

1918 ;

- Reafirmarea importanţei istorice a oraşului Alba Iulia ca depozitor de istorie.

PRODUSUL PROIECTULUI : – publicarea ziarului ,,Curier aniversar” dedicat sărbătoririi zilei

de 1 Decembrie.

PARTICIPANŢI: – elevii clasei a X – a A.

LOC DE DESFĂŞURARE: – Cabinetul de limba română – activităţi de corectare şi tehnoredactare a

creaţiilor elevilor,

- editarea ziarului;

- aplicarea chestionarelor elevilor;

- discuţii libere.

- Biblioteca şcolară a colegiului – realizarea activităţii de documentare şi de informare.

DERULAREA ACTIVITĂŢILOR:

24.11.2008: 1 – prezentarea proiectului, a scopului, a obiectivelor;

2 – trasarea sarcinilor de lucru: teme, subiecte de articole, grupaje tematice;

3 – realizarea machetei ziarului, a suplimentului ,,Pagini aniversare” .

25-26.11.2008 – activităţi de documentare şi de informare: parcurgerea bibliografiei,

colectarea datelor, selectarea lor în funcţie de necesităţi, prelucrarea

datelor, realizarea interviurilor, de colectare a creaţiilor elevilor.

27.11.2008 1- activităţi de corectare şi tehnoredactare a articolelor de ziar şi a

celorlalte materiale;

2 – editarea ziarului dedicat zilei de 1 Decembrie.

28.11.2008 1 – distribuirea ziarului în colegiu;

2 – observarea impactului în rândul elevilor ;

3 – discuţii pe marginea activităţii, propuneri pentru activităţile viitoare, concluzii.

EVALUAREA PROIECTULUI : – impactul proiectului în rândurile elevilor – reliefat prin aplicare de

chestionar.

- gradul de participare a elevilor la activitate.

- calitatea pregătirii elevilor – reliefat în produsul finit – ziarul şi în

aplicare de chestionar.

RECOMPENSE ACORDATE ELEVILOR: – în funcţie de gradul de participare şi de calitatea pregătirii,

elevii vor primi diplome.

NUME …………………………………….. DATA ………………

PRENUME ……………………………….

CLASA ……………

CHESTIONAR

Timp de lucru: 10 minute

1. Pentru mine acestă activitate a reprezentat o ocazie să:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

2. Ce mi-a plăcut?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

3. Ce nu mi-a plăcut?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

4. Ce am învăţat? Ce ştiu să fac mai bine?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Ce mi s-a părut greu? Ce m-a făcut să pierd timpul?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6. Doriţi ca acest gen de activitate să continue?

¨ a) da

¨ b) nu

7. Ce poate fi schimbat/ameliorat?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

8. Consideri că este corect ca oraşul Alba Iulia să se intituleze Oraşul Unirii De ce?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9. Ce reprezintă pentru tine ziua de 1 Decembrie?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10. Cum consideri că ar trebui sărbătorit acest eveniment la Alba Iulia? Ce impresie ţi-au făcut manifestările din anii trecuţi?

………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Proiect educativ “Alba Iulia – Oraşul Unirii”

prof.DULUS MARIA-LAURA, cadru didactic la Scoala de Arte si Meserii din loc. Dobresti, jud. Bihor,

Proiect de activitate educativă

Profesor:

Titlul activităţii: “Alba Iulia – Oraşul Unirii”;

Clasa (clasele): a V-a

Tipul activităţii: dobândire de noi cunoştinţe;

Scopul activităţii: promovarea evenimentelor legate de desăvârşirea unităţii naţionale prin

intermediul bibliotecilor şcolare;

Obiectivele acţiunii:

- Obiective documentare:

- familiarizarea elevilor cu activitatea din biblioteca şcolară şi comunală;

- Obiective educative:

- îmbogăţirea sistemului de cunoştinţe cu informaţii legate de ţara noastră;

- Obiective didactice:

- adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare, prin activităţile desfăşurate în bibliotecă, cu prezentarea impresiilor legate de volumele cu conţinut istoric;

- manifestarea curiozităţii şi interesului elevilor faţă de lectură şi istorie, prin activităţi de grup;

- discutarea în grup sau frontală pe marginea lecturilor cu conţinut istoric;

- redacterea unor note de lectură prin selectarea unor pasaje din text, exprimarea unor aprecieri personale;

- realizarea unor desene pornind de la textele citite.

Descrierea acţiunii:

Etape: 3

Activităţi: Alba Iulia – Oraşul Unirii, Pentru tine, ţara mea!, De ziua naţională a României (cântece şi poezii);

Loc de desfăşurare:

- sala de clasă;

- biblioteca şcolară şi comunală;

Participanţi: elevii clasei a V-a, bibliotecarul, profesorul de limba română, cadrele didactice

din şcoală;

Resurse:

- Resurse finaciare: sponsori locali;

- Resurse materiale: coli albe şi colorate, steaguri tricolore, merkere, caroica, creioane colorate, lipici, foarfece, hărţi geografece şi istorice, albume istorice, imagini cu Alba-Iulia, panglică tricoloră, furnir, ace, aţă, polistiren, carton.

- Resurse umane: elevi, bibliotecar, cadre didactice, părinţi.

Responsabil de proiect:

- Coordonator: profesorul de limba română (profesorul diriginte);

- Colaborator: cadrele didactice din şcoală;

Rezultate aşteptate:

- dezvoltarea conştiinţei patriotice şi manifestarea respectului faţă de România şi poporul român;

- cultivarea gustului pentru lectură şi familiarizarea cu biblioteca – mediu favorabil lecturii şi culturii;

- completarea cunoştinţelor legate de trecutul patriei noastre;

- învăţarea unor cântece şi poezii dedicate Marii Unirii de la Alba-Iulia;

- cooperararea elevilor în situaţii concrete de învăţare, de organizare a unui eveniment, de creaţie;

- creşterea încrederii părinţilor şi a comunităţii în calitatea muncii educative prin intermediul bibliotecii şcolare;

- creşterea prestigiului bibiotecii şcolare atât în sistemul de învătîmânt, cât şi în comunitatea locală;

- realizarea expoziţiei “Alba-Iulia – Oraşul Unirii” (obiecte confecţionate de către elevi, versuri şi citate).

SCENARIU DIDACTIC

Etapele activităţii

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Activitatea bibliotecarului

Locul de desfăşurare

I.

a) Momentul organizatoric

b) Anunţarea temei şi a obiectivelor activităţii;

c) Desfăşurarea activităţii

d) Asigurarea retenţiei şi a feed-backului

e) Încheierea activităţii

- organizează şi conduce colectivul de elevi spre bibliotecă;- o prezintă elevilor pe doamna bibliotecară;

- anunţă tema şi scopul activităţii (“Alba-Iulia – Oraşul Unirii”);

- prezintă elevilor imagini reprezentative cu oaşul Alba-Iulia;

- în urma lecturii făcute, le cere elevilor să sintetizeze informaţiile şi să prezinte oral:

a) Momentele premergătoare Marii Unirii din 1918;

b) Unirea de la 1 Decembrie 1918;

c) Semnificaţia istorică a Unirii

- împarte elevilor fişe cu rebusul “Unirea” şi oferă explicaţiile necesare completării lui.

- organizaţi în grup, elevii se îndreaptă spre bibliotecă;- elevii, îndrumaţi de cadrul didactic, solicită cărţi şi periodice, în care este oglindit evenimentul Marii Uniri;

- elevii sunt dornici să afle cât mai multe informaţii despre oraşul Alba-Iulia;

- citesc cu mult interes informaţiile noi, găsite în cărţile din bibliotacă;

- elevii prezintă un scurt istoric al Unirii (anexa 2);

- completează rebusul “Unirea”(anexa 3);

- solicită doamnei bibliotecare, pentru împrumut, cărţi cu conţinut istoric (povestiri, legende istorice etc.)

- anunţat din timp de vizită, întâmpină colectivul de elevi conduşi de cadrul didactic;- oferă explicaţii elevilor şi, împreună cu ei, caută în cărţi şi periodice informaţii şi imagini reprezentative pentru evenimentul “1 Decembrie 1918″;

- citeşte textul “Trăiască România”, de Petru Demetru Popescu (anexa 1);

- împarte elevilor cărţile solicitate;

- biblioteca comunală;

II.

a) Momentul organizatoric

b) Captarea atenţiei

c) Anunţarea temei şi a obiectivelor activităţii;

d)Desfăşurarea activităţii

d) Asigurarea retenţiei şi a feed-backului

e) Încheierea activităţii

- asigură climatul necesar desfăşurării activităţii şi pregăteşte materialele necesare;- citeşte textul “Tricolorul Unirii” (anexa 4);

- anunţă tema activităţii – “Pentru tine, ţara mea!“;

- scrie titlul pe tablă şi enunţă obiectivele;

- împarte clasa în cinci grupe şi distribuie elevilor materialele necesare realizării obiectelor specific naţionale, anunţate şi prezentate (anexa 5);

- cere elevilor să citească poeziile de pe fişe, fiecare grupă primind câte o poezie legată de activitatea pe care au desfăşurat-o (Floarea tricoloră de Traian Oancea, Portul românesc de Eugen Frunză, Tricolorul de Elena Dragoş, Steagul ţării de Elena Frunză, Tricolorul de Irimie Străuţ – anexa 6);

- face aprecieri generale şi individuale;

- cere elevilor din grupa I să împartă fiecărui elev câte un ecuson tricolor;

- distribuie elevilor poezii cu conţinut patriotic.

- pregătesc cele nacesare desfăşurării activităţii;- ascultă cu atenţei lectura;

- ascultă explicaţiile profesorului;

- grupele desfăşoară ur,mătoarele activităţi:

a) Grupa I confecţionează ecusoane, utilizând culorile tricolorului, carton, creion şi carioca, ac, aţă;

b) Grupa II desenează costume naţionale româneşti;

c) Grupa III confecţionează steguleţe tricolore;

d) Grupa IV confecţionează lănţişoare tricolore;

e) Grupa V confecţionează “Harta României în zi de sărbătoare”, folosind furnir, şablon, carioca

- citesc poeziile;

- ascultă cu atenţie;

- elevii din grupa I împart colegilor ecusoanele, iar aceştia şi-l prind în piept;

- fiecare elev primeşte câte o poezie cu conţinut partiotic.

- sala de clasă;

III.

a) Moment organizatoric

b) Captarea atenţiei

c) Desfăşurarea

activitţii

d) Asigurarea retenţiei şi a feed-backului

e) Încheierea activităţii

- asigură cliamtul corespunzător desfăşurării activităţii;- le cere elevilor să asculte şi să cânte imnul naţional al României;

- cere elevilor să recite poeziile pe care aceştia le-au pregătit;

- cere elevilor să cânte “Pe-al nostru steag e scris Unire!” de (anexa 8);

- face aprecieri individuale şi colective;

- împarte elevilor dulciuri şi steguleţe.

- se pregătesc pentru activitate;- ascultă şi cântă imnul naţional;

- recită poezii patriotice (Corul nostru, Cea mai dulce limbă, Ajută-l, Doamne, pe român, Ţara-ncepe chiar cu mine, Noi suntem bogăţia ţării, Nu uit, Noi vrem să ne unim cu ţara, Ne pregătim de Marea Sărbătoare, Cântec, de Ileana Bumbac, România, de Ion Bănuţă, Ţara mea, de Eugen Evu, Ţara mea e bucurie, de R. PătrulescuŢara mea, acest pământ, de V. Boiculesi, Patria, de G. Coşbuc, Limba noastră, de Al. Mateevici – anexa 7);

- cântă “Pe-al nostru steag e scris Unire!” ;

- primesc dulciuri şi câte câte un steguleţ tricolor.

- asistă la activitatea pregătită de către elevi; - sala de clasă;

ANEXA 2

Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 ziua naţională a României.

a) Momentele premergătoare Marii Uniri

După primul război mondial, marile imperii s-au dezbinat (austro-ungar, ţarist), iar popoarelor din imperiu li s-a dat libertatea de a-şi hotărâ singure soarta. Pe baza acestui drept, romînii din Basarabia şi-au declarat indepandenţa, în luna februarie aanului 1918, ca mai apoi să se unească, în acelaşi an, cu România. Şi în Bucovina hotărârea de unire a devenit tot mai puternică, împlinindu-se la 28 noiembrie, când, printr-o mare adunare, la Cernăuţi, românii au hotărât întoarcerea la ţara-mamă, după sute de ani de stăpânire străină. Transilvania a fost cuprinsă şi ea de un puternic avânt revoluţionar. Românii de aici, fruntaşi ai luptei pentru unire, au arătat tot mai hotărât că dorinţa lor cea mai arzătoare este Marea Unire. S-a convocat astfel o mare adunare populară la Alba Iulia, ân ziua de 1 Decembrie 1918.

Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Naţional Român Central să adăpostească între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor, pentru două motive. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Selimbăr, îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Ea a fost Capitala strălucitului domn în timpul scurt cât el reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. La 1784, pe acelaşi platou al Cetăţii, marii mucenici ai neamului, Horia şi Cloşca, sufereau supliciul frângerii pe roată, pentru că avuseră curajul să ceară o viaţă mai bună pentru neamul lor.

b) Unirea de la 1 Decembrie 1918;

Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăţi. Şedinţele preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însufleţite. Discutându-se textul Rezoluţiei Unirii, redactat de Vasile Goldiş, unii susţineau ca Unirea să se facă pe baza proclamării autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adăugaseră şi delegaţii sosiţi din Bucovina şi Basarabia, susţineau unirea fără condiţii. În cele din urmă s-a stabilit o înţelegere, renunţându-se la toate părţile la punctele de vedere prea intransigente şi adoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat că e necesară o epocă de tranziţie, deoarece “nu se poate ca într-o singură zi, sau într-o singură oră, sau într-un moment dat, să punem la o parte o stare de lucruri veche şi să înfăptuim una nouă”.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă delegaţii, din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, întrate mai dinainte în marea familie a statului român. Ştefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiş expune trecutul plin de suferinţe şi de glorie al naţiunii române de pretutindeni şi necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuieşte Unirea, iar Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care se simte una cu întreg neamul românesc.

Rezoluţia Unirii e citită de Vasile Goldiş: “Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.

Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte ca Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea naţiunii române, şi în sfârşit exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate. Astfel că, prin semnarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită.

c) Semnificaţia istorică a Unirii

Hotărâtă în mod democratic, Unirea se constituie într-un moment de culme al istoriei naţionale a românilor. Având profunde determinaţii interne, documentele Unirii demonstrează o identitate deplină cu aspiraţiile revoluţionarilor de la 1848, cu ideologia europeană modernă bazată pe principiile echităţii şi libertăţii naţionale.

Împlinrea idealului istoric al Unirii a stimulat eforturile naţiunii române în sensul punerii în valoare a resurselor de care dispune noua Românie, al propăşirii economice şi al creării de instituţii democratice adecvate statului unitar.

ANEXA 3

A

B

1. Alba ……..

2. S-a unit cu România în noiembrie 1918.

3. Ultimul teritoriu revenit la ţara-mamă.

4. Ţinut între Prut şi Nistru.

5. Rege al României.

A-B: La 1 Decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea ………..

ANEXA 4

Tricolorul Unirii

În satul Şercaia de lângă Făgăraş trăia o femeie văduvă, numită Maria lui Dandu. Avea cinci copii: două fete şi trei băieţi. Bărbatul, muncitor la căile ferate, pierise într-un accident de tren, în 1900. Atunci, Transilvania ara stăpânită de Austo-Ungaria. Dar românii nu doreau nimic mai mult decât unirea cu România. Deşi forte săracă, Maria şia- îndemnat totuşi, băiatul cel mijlociu, pe Miron, să înveţe cartemiron era un băieţaş năltuţ, isteţ frumuşel şi, mai ales, avea osebită dragoste de învăţătură. Dar a învăţa carte românească atunci, în Transilvania, era foarte greu. Trebuia să treacă pe furiş, în România. Deşi îşi iubea nespus mama, fraţii, căsuţa părintească, satul, Miron a hotărât să plece peste munţi. În ceasul plecării, maria l-a luat de mână, l-a dus în odaia cea curată, a deschis lada în care ţinea ce avea ea mai de preţ. Şi, lăcrimând, a scos dintre pânzeturi de in un steag tricolor. I l-a arătat şi I-a spus:

- Acolo, peste munţi, la fraţii români, ai să vezi multe şi ai să înveţi multe. Ci, una s-o ştii

de aici, că aista-i steagul nostru românesc: tricolorul Unirii. Noi, aici n-avem voie să-l scoatem la lumină. Ne pedepseşte stăpânirea. Dar tu, fiul meu, să te învredniceşti a fi printre cei care mă vor ajuta să scot ist steag din ladă şi să-l arăt, nepedepsită, în lumina soarelui.

Miron a îngenunchiat şia sărutat pânza tricoloră. Maria a împăturit-o cu grijă, şi-a aşezat-o în ladă, la loc de taină să n-o afle jandarmeul împăratului.

Peste zece ani, în decembrie 1918, Miron Dandu s-a întors în Şercaia. Era acum flăcău voinic şi purta uniformă de locotenent al armatei române. Pe obrazul stâng avea o cicatrice, îl lovise un glonţ de duşman în bătălia de la Oituz. În ziua aceea, Maria lui Dandu din Şercaia a plâns de bucurie: întâi pentru că I s-a întors feciorul acasă, apoi pentru că şi-a putut împodobi poarta cu tricolorul românesc, păstrat în ladă, ani şi ani. Şi cu toate că era iarnă, acea frântură din marele tricolor al Unirii româneşti strălucea, sărbătoreşte, în bătaia vântului şi în lumina soarelui.

(Almaş, Dumitru – Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Ed. EDP, Bucureşti, 1996)

Proiect educativ “Alba Iulia si Unirea Mare”

Colegiul Economic „Anghel Rugina” Vaslui

PROIECT DE ACTIVITATE EDUCATIVĂ

Profesor:Bibliotecar Juverdeanu Mariana

Titlul activităţii: Alba Iulia si Unirea Mare

Clasa (clasele):a IX-a – a XII-a

Tipul activităţii: documentare

Scopul activităţii: Cunoasterea orasului Alba Iulia sub aspect geografic, istoric si cultural

Obiectivele acţiunii:

- Obiective documentare: Cresterea prestigiului bibliotecii scolare atat in sistemul de invatamant cat si in comunitatea locala. Utilizarea de documente din biblioteca scolii pentru a obtine informatiile si imaginile dorite.

- Obiective educative: Cultivarea sentimentului patriotic legat de orasul Alba Iulia – orasul Marii Uniri, important centru al istoriei si culturii romane, inca de pe vremea dacilor. A fost ales gazda a unificarii Tarilor Romane din 01 Decembrie 1918. Cresterea increderii parintilor si a comunitatii in calitatea muncii educative prin intermediul bibliotecii scolare.

- Obiective didactice:Realizarea de referate, desene cu tema data referitoare la orasul Alba Iulia si la Marea Unire. Cresterea calitatii procesului instructiv-educativ prin stimularea interesului elevilor prin stimularea interesului elevilor la lectura.

Descrierea acţiunii:

Etape:Distribuirea sarcinilor, rolurilor la clase-lucrul in grup, repetitii, prezentarea produselor activitatii, evaluari.

Activităţi:Realizarea de referate cu imagini, desene despre orasul Alba Iulia d.p.d.v. geografic, istoric, cultural. Recital poezii referitor la unire-concurs. Mintaj sceneta-Ne pregatim de marea sarbatoare. Dans-Hora Unirii.

Loc de desfăşurare:Biblioteca scolii -Cladirea rotunda

Participanţi: Elevi , parinti, cadre didactice si comunitatea locala

Resurse:

- Resurse financiare:fonduri proprii, sponsorizari

- Resurse materiale: coli de scris, carioci, hartie colorata, costume nationale, CD, casetofon

- Resurse umane:elevii claselor a IX-a – a XII-a

Responsabil de proiect: *

- Coordonator:bibliotecar

- Colaboratori: dirigintii claselor a IX-a – a XII-a, informaticianul, conducerea scolii

Rezultate aşteptate: participarea elevilor din fiecare clasa, referate despre Alba Iulia si Unirea, prezentare recital poezii, scenete, dans; prezenta parintilor la activitatile propuse.

SCENARIU DIDACTIC

Etapele activităţii

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Activitatea bibliotecarului

Locul de desfăşurare

Prezentarea proiectului Mobilizeaza elevii Ia cunostinta de ceea ce vor realiza Prezinta proiectul si etapele sale Cladirea Rotunda
Distribuirea sarcinilor, rolurilor la clasa Distribuie pe pe clase sarcini si roluri Stabilesc grupele de lucru Cauta materialele necesare activitatii Biblioteca
Realizarea referatelor Stabileste temele, continutul lor Realizeaza referate cu tema stabilita Indrum,a elevii spre materialul documentar stabilit Biblioteca
Prezentarea referatelor Analizeaza evalueaza Prezinta referatele Evalueaza materialul bibbliografic Biblioteca
Recital poezii Distribuie poezii despre 1 Decemrie potrivit sarbatorii nationale Recita poeziile primite Selecteaza poezii adecvate temei Biblioteca
Concurs de grafica Selecteaza elevii pentru calculator si grafica traditionala Prezinta lucrarile realizate realizand un CD cu lucrari Selecteaza lucrarile pentru CD Biblioteca
Prezentare sceneta Analizeaza, evalueaza Prezinta sceneta „ Ne pregatim de Marea sarbatoare” Evalueaza, filmeaza Cladirea Rotunda
Dans Hora Unirii Se alatura elevilor in Hora si invita si parintii Danseaza in Hora Pregateste CD necesar Cladirea Rotunda

* Nu trebuie menţionate nume ci doar calitatea in care participă (ex: profesorul de…, profesorul diriginte, bibliotecarul şcolii, bibliotecarul de la biblioteca comunală, etc. )

Proiect educativ “Nu uita că eşti român!”

TITLUL LUCRARII: „Nu uita că eşti român!”

MOTO: Nu uita că eşti român!

Că rădăcina ta de veacuri

Stă înfiptă în ogor

Şi nu o poate smulge-un vifor trecător

NUMELE ŞI PRENUMELE AUTORULUI: Goilean Marioara-Elena

ADRESA: Loc. Vălani de Pomezeu

Com. Pomezeu

Jud. Bihor

TELEFON: 0744533187

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala cu clasele I-VIII Pomezeu

Structura Şcoala cu clasele I-IV Vălani de Pomezeu

PROIECT DE ACTIVITATE EDUCATIVĂ

ÎNVĂŢĂTOR:

TITLUL ACTIVITAŢII: „ NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN!”

CLASA: A IV-A

TIPUL ACTIVITĂŢII: INTERDISCIPLINARĂ

SCOPUL ACTIVITĂŢII:

  • Cunoaşterea şi respectarea valorilor fundamentale ale istoriei şi culturii naţionale;
  • Exprimarea prin comportament a spiritului patriotic, a mândriei identităţii naţionale.

OBIECTIVELE ACŢIUNII:

1. OBIECTIVE DOCUMENTARE:

  • Să înţeleagă semnificaţia zilei de 1 DECEMBRIE;
  • Să înţeleagă că MAREA UNIRE de la 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sensibilă a istoriei românilor.

2. OBIECTIVE EDUCATIVE:

  • Să exprime cu demnitate mândria de a fi român prin activitaţile propuse;
  • Să arate disponibilitate în activităţile propuse care să-i facă sensibili, cooperanţi, creativi, entuziaşti şi mai responsabili.

3. OBIECTIVE DIDACTICE:

  • Să lectureze texte literare cu conţinut istoric;
  • Să memoreze diverse poezii pe teme laice;
  • Să viziteze Biblioteca şcolară în vederea împrumutării unor cărţi;
  • Să confecţioneze steguleţe, ecusoane, invitaţii;
  • Să realizeze în grup un portofoliu la istorie „ UNIREA- NAŢIUNEA A FĂCUT-O!” precum şi un album la geografie „ CE FRUMOASĂ-I ŢARA MEA!”;
  • Să interpreteze poeziile şi cântecele învăţate ;
  • Să evoce evenimentul prin pictură, desen, grafică.

DESCRIEREA ACŢIUNII:

Educaţia patriotică a tinerei generaţii este o latură importantă a educaţiei mai ales în zilele noastre, când valorile morale sunt adeseori încălcate în societate.

Având clasa a IV-a şi lucrând pentru prima dată de mai bine de douăzeci de ani cu o clasă de sine stătătoare, am considerat că este necesar şi binevenit să organizez activităţi cu încărcătură patriotică în care să promovez tot ceea ce este autentic românesc şi valoros.

Doresc ca elevii clasei mele , precum şi cei care ne sunt parteneri şi colaboratori să simtă din plin bucuria de a fi român, mai ales cu prilejul ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI, 1 DECEMBRIE.

Împreună cu colegele mele învăţătore încercăm să sădim în mintea şi în sufletele elevilor noştri ideea că trăiesc ca nişte mlădişe româneşti în copacul „ bătrânei Europe”, iar lor le revine datoria să nu uite că sunt români.

Acţiunile pe care le-am desfăşurat în cadrul proiectului educaţional au parcurs mai multe ETAPE:

1. Informarea părinţilor

2. Vizitarea Biblitecii şcolare

3. Întâlnire cu un veteran de război şi cu profesorul de istorie din cadrul comunei

4. Realizarea unor activitaţi de predare integrată la clasă

5. Pregătirea şi susţinerea unei serbări şcolare

ACTIVITĂŢI:

  • „ SĂ NE CUNOAŞTEM ISTORIA NEAMULUI”
  • „ MAREA UNIRE”
  • „ALBA IULIA- ORAŞUL UNIRII”
  • „ SUNTEM HARNICI ROMÂNAŞI”
  • „ NOI SUNTEM ROMÂNI!”
  • „ ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE”
  • „ NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN!”

LOC DE DESFĂŞURARE: sala de clasă, Biblioteca şcolară, Căminul cultural

PARTICIPANŢI: – elevii clasei a IV-a,

- elevii şcolii noastre,

- părinţi,

- cadre didactice,

- comunitatea locală,

RESURSE:

RESURSE FINANCIARE: sponsorizări 70%

Părinţi 30%

RESURSE MATERIALE:

§ Cărţi de la bibliotecă cu conţinut istoric;

„ Povestiri istorice”- D. Almaş

„ Trăiască România!”- P. D. Popescu

„ Legende istorice”- D. Bolintineanu

§ CD-uri cu aspecte din ţară şi cu evocarea evenimentelor premergătoare MARII UNIRI

§ Cântece şi poezii patriotice;

§ Dosare, portofolii, hârtie xerox albă şi color;

§ Hârtie creponată, panglică tricolora, baloane;

§ Imagini reprezentative pentru ţară;

§ Markere, creioane colorate, planşe, carton colorat,

§ Drapele tricolore, ecusoane, pliante,

§ Polistiren expandat,

§ Lipici, foarfece, acuarele

§ CD cu aspecte din proiect

RESURSE UMANE: – elevii şcolii,

- cadrele didactice,

- profesorul de istorie,

- bibliotecarul şcolii,

- veteranul de război,

- părinţii,

- reprezentanţi ai comunităţii locale.

RESPONSABIL DE PROIECT:

COORDONATOR: învăţătorul clasei a IV-a

COLABORATORI: Învăţători,

Profesorul de istorie,

Bibliotecarul şcolii,

REZULTATE AŞTEPTATE:

  • POTOFOLIU cuprinzând activităţile desfăşurate;
  • CD cu aspecte din proiect;
  • SERBARE ŞCOLARĂ,
  • ARTICOL în revista de specialitate.

SCENARIU DIDACTIC

ETAPELEACTIVITĂŢII ACTIVITATEAINVAŢĂTORULUI ACTIVITATEAELEVULUI ACTIVITATEABIBLIOTECARULUI LOCUL DE DESFĂŞURARE OBS.
„Să ne cunoaştem istoria neamului” Informarea elevilor cu privire la activitaţile ce urmează să le desfăşoare;Prezentarea unor CD-uri ;

Citirea unor texte literare cu conţinut istoric;

Vizitarea Bibliotecii şcolare comunale;Lecturarea unor povestiri cu conţinut istoric;

Memorarea unor poezii;

Prezentarea unor cărţi, scriitori români;Intocmirea unor fişe; Sala de clasaBiblioteca şcolară
„ MAREA UNIRE” Întâlnire cu un veteran de război;Realizarea unei lecţii de istorie împreună cu profesorul de specialitate; Participarea cu interes la activitati;Realizarea unui portofoliu „Unirea ,naţiunea a făcut-o!”

Întocmirea unui album cu imagini din ţara noastră.

Sala de clasă
„ SUNTEM HARNICI ROMÂNAŞI!” Educaţie tehnologică: steguleţe, ecusoane, invitaţii.Istorie+ educaţie civica:

Macheta: „ Hai să-ntindem hora mare!”

„ Alba Iulia- Oraşul Unirii”

Decupează şi ansamblează culorile drapelului;Confecţionează: steguleţe, ecusoane, invitaţii;

Organizarea unei expoziţii cu lucrările finite;

Sala de clasă,Holul scolii,
„ NOI SUNTEM ROMÂNI!” Evocarea evenimentelor prin pictură, desen, grafică;Pregătirea unei serbări şcolare Realizarea unei expoziţii cu compoziţiile plastice;Concurs: „ cel mai talentat” Sala de clasă,Holul şcolii,
„ NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN!” SERBARE ŞCOLARĂPrezentarea power point a activităţilor desfăşurate; Interpretarea poeziilor şi cântecelor învăţate;Participarea cu entuziasm la activitate Prezentarea power point Căminul cultural,Biblioteca şcolii,

Proiect educativ “Unirea – un ideal, un crez şi o voinţă”

PROIECT DE ACTIVITATE EDUCATIVĂ

Profesor:Vasilescu Cecilia

Profesor :Lupu Valentina

Colaboratori: Prof.:Focşa Constantin

Înv. Popa Geta

Înv. Ştefăniţă Adriana

Titlul activităţii: „Alba Iulia-oraşul unirii”

Unirea – un ideal, un crez şi o voinţă”

Clasa (clasele): V/ VIII

Tipul activităţii: : mixtă

Scopul activităţii: promovarea evenimentelor legate de desăvârşirea unităţii naţional-statale, prin intermediul bibliotecii şcolare.

OBIECTIVELE ACŢIUNII:

OBIECTIVE DOCUMENTARE:

& Folosirea documentelor din biblioteca şcolii pentru cunoaşterea surselor istorice ;

& Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice ;

& Transmiterea unor conţinuturi informaţionale care să ofere posibilitatea de a se documenta asupra desfăşurării evenimentelor din anul Marii Uniri – 1918.

OBIECTIVE EDUCATIVE:

& stimularea interesului elevilor faşă de studiu şi lectură;

& să prezinte Unirea ca ideal permanent al românilor de pretutindeni;

& să manifeste interes pentru evenimentul istoric;

& să localizeze în timp şi spaţiu evenimentul istoric;

& cultivarea sentimentului patriotic legat de Alba /Iulia;

& promovarea bibliotecii şcolare ca loc şi mijloc de educaţie.

OBIECTIVE DIDACTICE:

&Conştientizarea importanţei evenimentelor istorice de la 1 Decembrie 1918 şi a oraşului Alba Iulia – important centru al istoriei şi culturii române ;

& Realizarea de referate legate de Marea Unire;

& Dezvoltarea creativităţii plastice a elevilor.

&Realizarea unui recital de poezie şi dans.

DESCRIEREA ACŢIUNII:

ETAPE: 1-2 noiembrie; 3-10 noiembrie; 11-19 noiembrie.

ACTIVITĂŢI:

ü conceperea şi discutarea proiectului;

ü documentare asupra temei;

ü mediatizare proiect şi îndrumare elevi;

ü realizare de referate cu imagini despre oraşul Alba – Iulia din punct de vedere geografic, istoric, cultural

ü realizarea de postere şi desene despre Unire şi sufletul acesteia, oraşul Alba Iulia.

Expoziţia plastică : „Alba Iulia-oraşul unirii”

Concurs pe tema dată.

Hora Unirii – hora în curtea şcolii.

Loc de desfăşurare: Şcoala „Ştefan cel Mare „ Nr. 5 Vaslui

Participanţi: elevii claselor I-VIII

Resurse:

- Resurse financiare: Fonduri proprii, sponsorizări.

-Resurse materiale: Costume naţionale, hărţi, fişe de evaluare, fişe de lucru, rebus, dicţionar de termeni istorici, reviste – Magazin istoric, manuale, fotografii, tablouri, etc.

-Resurse umane: conversaţia euristică, jocul didactic, problematizarea, explicaţia, observarea dirijată, munca cu harta, lectura istorică, expunerea , dialogul..

Responsabil de proiect: *

Coordonator: Bibliotecarul şcolii: Vasilescu Cecilia

Biblioteacr. CCD :Lupu Valentina

Colaboratori: Învăţători, diriginţi, profesorii de istorie, conducerea şcolii.

Rezultate aşteptate: Marcarea evenimentelor legate de desăvârşirea unităţii naţional-statale cu ocazia zilei de 1 Decembrie.

SCENARIU DIDACTIC

Etapele activităţii

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Activitatea bibliotecarului

Locul de desfăşurare

Prezentarea proiectului Întocmirea bibliografiei Ia cunoştinţă de proiect şi de cerinţele sale Asigură materialele necesare pentru satisfacerea nevoilor de documentare Biblioteca
Distribuirea sarcinilor Selectează materiale necesare Stabilesc grupele de lucru, câte un elev de la fiecare clasă. Distribuie materialele Biblioteca
Documentare Îndrumare de specialitate Documentare Distribuie materialele, realizaează expoziţii Biblioteca
Realizarea referatelor şi a unui concurs de poezie Stabileşte temele Realizează referate pe tema dată şi recită poeziile selectate Îndrumă şi coordonează elevii în realizarea referatelor şi selectează poezii pe tema dată Biblioteca
Simpozion cu prezentare de referate, poezie, concurs interactiv şi expoziţie de desene. Analizează şi îndrumă elevii Prezintă referatele, recită poezii închinate Unirii de la 1918, participă la concursul interactiv Evaluează materialul bibliografic Biblioteca
Hora Unirii Dansează Hora Unirii alături de elevi, părinţi, bunici Dansează în horă. Asigură muzica cu Hora Unirii Curtea şcolii.
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.